Autor: Antonia Fluturică – consilier școlar al Liceului Internațional IOANID
Maine, 10 octombrie, la nivel mondial se sarbatoreste Ziua Mondiala a Sanatatii Mintale, asa ca ne dorim sa atragem atentia asupra depresiei, care a devenit una dintre cele mai intalnite suferinte mintale. Conform DSM-IV-TR (Diagnostic Statistic Manual, Version IV, Theoretically Revised) exista o serie de simptome clinice pentru a stabili un diagnostic oficial de depresie:
1. Simptome emotionale: stare de tristete, de incetineala, sentimente confuze de neputinta, de neajutorare si/sau de suferinta fara o cauza precisa, anxietate, agitatie.
2. Simptome motivationale: lipsa poftei de viata, lipsa dorintei de a continua activitatile zilnice ( de igiena, de hrana sau ocupationale), lipsa dorintei de a initia proiecte, lipsa dorintei de a iesi in contexte sociale cu oameni cunoscuti sau necunoscuti.
3. Simptome somatice: lipsa poftei de mancare sau, dimpotriva, apetit crescut si necontrolabil, insomnie sau hipersomnie, dureri sau disconfort in corp, dureri de cap sau de ochi persistente si fara o cauza anatomo-fiziologica dovedita, senzatie de greata, dureri difuze in piept asociate cu atacuri de panica (tensiune arteriala crescuta, respiratie superficiala si rapida, senzatie de apasare in piept, senzatie de sufocare iminenta, teama intensa de pierdere iminenta a cunostintei, senzatie de lesin si vertij asociata cu teama de moarte).
4. Simptome cognitive: ganduri intense si persistente asociate cu imagini de durere, suferinta sau tristete, ganduri legate de neputinta, teama de a fi/ ramane singur, ganduri despre lipsa de importanta a propriei persoane, ganduri apocaliptice si/ sau legate de suicid (imagini, planuri, fantasme).
5. Pentru adulti, diagnosticul este valid daca cel putin 1 simptom din fiecare categorie este prezent mai mult de 2 saptamani, sau daca cel putin 1 simptom din fiecare categorie este prezent in episoade scurte, intermitent, pe o perioada de 1 luna.
6. Pentru copii, diagnosticul este valid daca cel putin 1 simptom din fiecare categorie este prezent pentru o perioada de mai mult de 2 saptamani.
Cu alte cuvinte, ceea ce cateodata ni se intampla sa numim ca depresie este de fapt o stare trecatoare de tristete sau doar un episod depresiv.
Depresia majora (care se instaleaza si persista pe perioade mai lungi de timp) este diferita de depresia reactiva: starile depresive ca reactie la un eveniment dureros de pierdere a unei persoane, lucru sau statut sau ca reactie la un eveniment traumatic de orice fel. In aceste cazuri, depresia reactiva este considerata ca fiind o tentativa de adaptare, perioada de doliu dupa pierdere. Doliul este necesar pentru economia emotionala, este un proces important de refacere.
De obicei, doliul este perceput ca fiind acceptabil, insa fiecare are definitia proprie despre acest proces emotional. Doar daca depaseste posibilitatile de control ale persoanei si doar daca doliul se transforma in stil de viata putem spune ca persoana in cauza sufera de depresie.
In concluzie, incercati sa va ganditi la starile emotionale ca la niste mesaje cu un motiv si cu un scop. Altfel, ele isi pierd rolul lor de semnale si lumea si viata isi pot pierde temporar (sau permanent) sensul. Viata fiecaruia dintre noi are un echilibru, o normalitate, iar ceea ce face ca acest echilibru sau aceasta normalitate sa nu mai para familiare poate fi resimtit ca un pericol.
Sa auzim de bine!
Articolul a fost publicat inițial pe blogul Globe Psychology.